Au plecat toti,nu sunt de gasit. Aud inca vocea mamei urland pe mine,reprosurile tatei la tot ceea ce fac si certurile .
Imi inec amarul in cuvinte,asta e singurul loc in care pot scrie tot ceea ce doresc de la primul la ultimul cuvant.
Tata imi pare rau pentru toate greselile,imi pare rau ca nu sunt fata pe care ti-ai dorit sa o ai,imi pare rau ca las alte sentimente sa ma conduca...as vrea sa dispar sa nu te mai supar nici pe tine nici pe mama.
Mama stiu ca nu ti-ai dorit sa ma ai...cel putin nu atunci ,nu eram planuita,ti-am stricat planurile inca din prima zi in care am aparut,imi pare rau...imi pare rau ca nici cum ti-ai dorit tu sa fiu nu sunt...imi pare rau dar nu ma pot schimba,eu sunt cine sunt .Sunteti atenti doar la ce fac gresit dar ce fac eu bine?Daca as pune intrebarea asta la oricare din voi doi ce raspuns as primi?
Astept o zi cu soare.
