vineri, 14 iunie 2013

Un moment...

Cu cat clipele trec ,trecutul creste si amintirile raman  , incep sa invat tot mai multe si mai multe despre responsabilitate si realizez ca tot ce fac ii afecteaza si pe cei ce stau in jurul meu. Imi pare rau pentru lucrurile pe care le-am facut si inca nu le-am indreptat,poate nici nu voi putea face asta si pentru lucrurile pentru care nu mi-am asumat responsabilitatea.







Viata trece,trece al naibi de repede chiar daca lucrurile se misca incet.Ne miscam atat de incet in cat nu realizam indeajuns de repede cursul timpului.Petrecem ore in sir facand lucruri inutile vietii, cautam fericirea, cautam iubire,cautam viata in nestire ,incetinim cu fiecare secunda . 


Irosim viata? Intr-un final ma rascolesc, nu imi mai gasesc cuvintele  ,ma pierd printre randuri .

Chiar si eu ,constienta de asta nu reusesc sa fac nimic , ma gandesc doar la iubire si fericire, incerc sa le prind din urma  ma zbat pentru ceva imposibil  de a pastra ,pot capata iubire dar nu infinta,pot  fi fericita dar nu o viata intreaga insa trist,nerabdator si indurerat poti fi mai mult de o viata . Nu te poti satura niciodata de starea de bine.